Problematica deșeurilor

Deșeurile sunt materiale sau obiecte aruncate de oameni, care nu mai sunt considerate utile. Acestea pot proveni din activități casnice, industriale, comerciale sau agricole și, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot avea un impact negativ asupra mediului și sănătății umane.

Deșeurile sunt clasificate în funcție de originea lor, compoziție și impactul asupra mediului:

Deșeuri nebiodegradabile – materiale care nu se descompun ușor, cum ar fi plasticul și sticla, și care necesită o perioadă lungă de timp pentru a se descompune.

Deșeuri menajere provin din locuințe – resturi alimentare, ambalaje, plastic, hârtie, sticlă, doze de luminiu etc.

Deșeuri industriale rezultate din procese industriale, cum ar fi metale, produse chimice sau resturi textile, deseuri din constructii.

Deșeuri periculoase – substanțe care pot fi toxice, inflamabile sau reactive cum ar fi deșeuri medicale, pesticide, baterii și uleiuri uzate.

Deșeuri biodegradabile – materiale care se descompun natural cum ar fi resturile alimentare și vegetale.

Poluarea cu deșeuri poate provoca numeroase probleme de mediu și sănătate:

Riscuri pentru sănătate: poluarea cu deșeuri poate provoca boli respiratorii, infecții și poate contribui la răspândirea bolilor infecțioase prin contaminarea aerului și apei.

Contaminarea solului: substanțele toxice provenite din descompunerea deșeurilor pot contamina solul afectând plantele, animalele și sănătatea umană.

Poluarea apelor: deșeurile depozitate necorespunzător pot ajunge în râuri și lacuri, afectând flora și fauna acvatică și poluând resursele de apă potabilă.

Emisiile de gaze: deșeurile organice care se descompun în gropi de gunoi eliberează metan, un gaz cu efect de seră care contribuie la accentuarea schimbărilor climatice.

Reducerea poluării implică măsuri pentru gestionarea eficientă a deșeurilor și pentru diminuarea cantității acestora:

Tehnologii ecologice: promovarea și utilizarea tehnologiilor și materialelor ecologice, care au un impact mai redus asupra mediului.

Reciclarea: colectarea și recondiționarea materialelor care pot fi refolosite, precum hârtia, plasticul, metalul și sticla.

Compostarea: transformarea deșeurilor organice în îngrășământ natural pentru sol, reducând volumul de deșeuri trimis la gropile de gunoi.

Reducerea consumului: cumpărarea doar a produselor necesare și evitarea ambalajelor inutile.

Reutilizarea: folosirea obiectelor de mai multe ori sau transformarea acestora în alte produse utile.

Fiecare dintre noi poate contribui la reducerea poluării cu deșeuri prin câteva acțiuni simple:

Donarea obiectelor vechi: haine, mobilă sau electrocasnice care nu mai sunt folosite pot fi donate in scopul reutilizarii.

Sortarea deșeurilor: separarea deșeurilor reciclabile de cele nereciclabile la nivel casnic.

Reducerea plasticului: evitarea utilizării pungilor și sticlelor de plastic de unică folosință, optând pentru alternative reutilizabile.

Participarea la campanii de curățenie: implicarea în proiecte comunitare de curățenie a spațiilor verzi, a parcurilor și a plajelor.

Participare la informarea si constientizarea celor din jurul nostru: promovarea în rândul prietenilor și familiei a importanței gestionării corecte a deșeurilor.

RECICLAREA este procesul prin care deșeurile sunt colectate, procesate și transformate în materii prime reutilizabile. Scopul reciclării este de a reduce consumul de resurse naturale, de a diminua cantitatea de deșeuri trimisă la gropile de gunoi și de a preveni poluarea mediului.

Beneficiile reciclării:

• Economisirea resurselor naturale: prin reciclarea materialelor, se reduce nevoia de extragere a materiei prime.
• Reducerea consumului de energie: procesarea materialelor reciclate consumă adesea mai puțină energie decât fabricarea de la zero a produselor.
• Protejarea mediului: reciclarea contribuie la reducerea cantitatilor de deseuri depozitate contribuind astfel al reducerea poluării aerului, apei și solului.
• Crearea de locuri de muncă: industria reciclării generează locuri de muncă în procesele de colectare, procesare și distribuție a materialelor reciclate.

ECONOMIA CIRCULARĂ este un model economic care încurajează o utilizare eficientă și sustenabilă a resurselor, astfel încât produsele și materialele să rămână cât mai mult timp în circuitul economic. Spre deosebire de economia tradițională, care funcționează pe principiul “producere-consum-eliminare“, economia circulară funcționează pe principiul “reduce-reutilizează-reciclează“.

Principii de bază ale economiei circulare:

1. Prevenirea generării de deșeuri: proiectarea produselor pentru a fi durabile și pentru a consuma mai puține resurse.
2. Maximizarea reutilizării: încurajarea reutilizării și reparației produselor pentru a prelungi durata de viață a acestora.
3. Reciclarea și recuperarea materialelor: atunci când produsele nu mai pot fi utilizate, materialele lor sunt recuperate și reciclate pentru a fi utilizate în fabricarea de noi produse.
4. Transformarea deșeurilor în resurse: resturile și produsele aruncate sunt privite ca resurse care pot fi reintroduse în circuitul economic.

Avantajele economiei circulare:

• Conservarea resurselor: resursele sunt utilizate mai eficient și se reduce presiunea asupra mediului.
• Reducerea poluării: prin gestionarea responsabilă a deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate, se limitează emisiile de gaze cu efect de seră și alte forme de poluare.
• Creșterea competitivității economice: economiile care adoptă un model circular pot avea costuri de producție mai mici și se pot adapta mai ușor la crizele de resurse.
• Promovarea inovației: economia circulară stimulează inovația prin dezvoltarea de produse mai durabile și mai ușor de reciclat.

Relația dintre reciclare și economia circulară

Reciclarea este un element esențial în economia circulară, deoarece facilitează transformarea deșeurilor în materii prime reutilizabile, reducând astfel nevoia de resurse noi.

Totuși, economia circulară include mai mult decât reciclarea; ea presupune și prevenirea risipei, optimizarea ciclului de viață al produselor și designul sustenabil.

Adoptarea unor politici publice care încurajează reciclarea, stimularea inovării ecologice și promovarea unor comportamente de consum responsabile sunt esențiale in procesul de economie circulara.

Gestionarea deșeurilor în România este o provocare importantă, în contextul unor cerințe stricte impuse de Uniunea Europeană (UE) privind reciclarea și reducerea cantităților de deșeuri depozitate. Iată câteva statistici și date cheie legate de situația deșeurilor în România:

Generarea de deșeuri menajere per capita: În 2021, România a generat aproximativ 287 kg de deșeuri menajere pe cap de locuitor, unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, unde media este de aproximativ 500 kg. Totuși, această valoare mai mică poate reflecta raportări incomplete sau un sistem de colectare subdezvoltat, mai ales în zonele rurale.

Rata de reciclare: România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de reciclare a deșeurilor din UE. În 2021, rata de reciclare a deșeurilor menajere a fost de aproximativ 11,5%, comparativ cu media europeană de aproximativ 47%.

Deșeurile depozitate la groapa de gunoi: Aproximativ 70% – 75% din deșeurile generate în România sunt depozitate la gropi de gunoi. Această practică este mult peste media europeană, unde se încearcă limitarea depozitării la maximum 10% prin reciclare și incinerare controlată.

Deșeuri industriale și periculoase: În România, deșeurile industriale, inclusiv cele din industria minieră și energetică, reprezintă o parte semnificativă din totalul deșeurilor generate. În 2020, s-au raportat peste 3 milioane de tone de deșeuri periculoase, cu un risc semnificativ pentru mediu dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Țintele UE pentru 2035: România trebuie să atingă o rată de reciclare de 65% până în 2035 și să reducă la maximum 10% cantitatea de deșeuri care ajung la depozite. În caz contrar, țara riscă sancțiuni pentru nerespectarea regulilor de mediu stabilite de UE.

Sistemele de colectare selectivă: România are o infrastructură limitată pentru colectarea selectivă, iar în multe zone rurale lipsesc complet opțiunile pentru reciclare. Proiectele de colectare selectivă, cum ar fi cele pentru sticlă, plastic și metal, sunt încă la început și sunt implementate cu precădere în zonele urbane.

Inițiative și programe: România a lansat programe precum „Rabla pentru electrocasnice” și sisteme de colectare a deșeurilor electronice și electrocasnice, care au avut un impact pozitiv. Totodată, inițiativele de colectare a uleiurilor uzate și a bateriilor sunt în curs de dezvoltare, pentru a preveni contaminarea apei și a solului.

Pentru a îmbunătăți infrastructura de gestionare a deșeurilor, România accesează fonduri semnificative prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), investind 1,2 miliarde de euro. Acest plan prevede construcția a 565 de centre de colectare pentru deșeuri voluminoase și periculoase și amplasarea a peste 14.000 de insule ecologice digitalizate în orașe mari, până în 2026​ (The Diplomat). De asemenea, se vor construi șapte centre integrate de colectare și 26 de stații de reciclare​ (The Diplomat).

În plus, România implementează Strategia Națională pentru Economia Circulară, care urmărește obiective ambițioase pentru 2030, cum ar fi reciclarea a 60% din deșeurile municipale și 65% din deșeurile de ambalaje până în 2025. Acest plan include măsuri pentru colectarea separată și responsabilizarea extinsă a producătorilor, cu scopul de a reduce dependența de depozitarea deșeurilor și de a stimula reciclarea​ (surse: Romania Pozitiva, Servuspress)

.